You are currently browsing the category archive for the ‘Practic în web design & development’ category.

Dacă ești la primul tău website și ai nevoie de câteva sfaturi utile despre cum să te orientezi pentru a alege cea mai bună soluți pentru tine, iată un mic ghid cu câteva aspecte esențiale de care trebuie să ții cont:

La ce îți va folosi site-ul?

Exact, pune-ți întrebările astea: de ce am nevoie de acest site? Ce vreau să obțin cu acest site (vreau să informez, vreau să arăt că exist în piață, vreau să atrag clienți, vreau să vând produse, vreau să fac cunoscute servicii)? Alege un singur răspuns, cel mai important, apoi privește-l ca pe prioritatea site-ului tău. Și alege răsunsul în ordinea firească a lucrurilor – gândește-te că nu vei vinde niciodată produse, dacă ele nu sunt cunoscute! Așadar, să le faci cunoscute este prioritar față de a le vinde, într-o primă etapă.

Cât de des vrei să-l actualizezi?

Bineînțeles, cel mai bine este să poți actualiza des site-ul pe care îl ai, dar de la plan la fapte e distanță mare. Dacă vrei să actualizezi des site-ul, trebuie să te gândeși cât timp îți ia o actualizare (de exemplu, în cazul e-studio.ro, noi știm că scrierea unui articol documentat durează între 50 și 70 de minute, cu tot cu formatarea și corectarea lui; mai știm și că distribuirea lui pe rețelele de socializare ia cam 10-15 minute, cu tot cu login-uri, scrierea de copy-uri specifice pentru fiecare media și publicare / programare). După ce ai aflat cât durează să faci o actualizare, trebuie să vezi dacă poți include asta în mod regulat (sau cât de cât regulat) în programul de lucru, și cu ce frecvență. Dacă actualizezi rar, nu are importanță platforma, pentru că poți ruga pe cineva să-ți facă update-ul (tu furnizezi doar conținutul, iar de resul se ocupă altcineva). Dacă actualizezi des, vei simți nevoia unei platforme foarte ușor de utilizat. Cel mai bine e să testezi câteva înainte, să vezi care îți vine mănușă, apoi să decizi.

Cât ești de perfecționist?

Dacă ești perfecționist trebuie să ai la îndemână o echipă care să-ți poată sta la dispoziție. Dacă poți să ții echipa pe statul de plată, poți folosi o platformă de serie, gen WordPress sau altceva, dar dacă nu, fie optezi pentru o platformă proprietary, cum este E-Media Creative, și ceri echipei diversele modificări atunci când ai nevoie de ele,  ori cauți și te asigur că ai găsit programatori serioși pentru platforma de serie (mulți se laudă că știu, puțini chiar știu să lucreze cu aceste platforme open source).

Cât de mult simți nevoia să controlezi aspectul fiecărei pagini?

Dacă vri să ai control cât mai mare asupra aspectului, va trebui să începi să înveți ceva HTML și CSS. Nu poți face chiar orice doar cu un editor WYSIWYG (“What you see is what you get”), cum e celebrul și foarte răspânditul TinyMCE. Aceste editoare sunt foarte utile, dar au limitări firești – una e să intri direct în codul unei pagini și să controlezi complet totul de acolo, una e să ai acest instrument care emulează un editor prietenos, cum este, să zicem, Word-ul de la Microsoft (sau Open / Libre Office).

Cât de mult contează să-l poți actualiza rapid, chiar tu?

Dacă vrei actualizări rapide, ai nevoie de o platformă care să muncească pentru tine. Spre exemplu, cu E-Media Creative, listele de pagini subordonate unei alte pagini se adaugă singure, ci titlu cu link, cu descriere scurtă și poză, totul frumos formatat. Cu un CMS open source, cum este WordPress-ul, asta se poate face cu un plugin (dar sunt multe și fiecare face cumva altceva, deci trebuie să cauți pluginul ideal) și, adesea, trebuie să aduci și modificări pluginului găsit, pentru că nu face lucrurile chiar cum ți le-a dori de la bun început. Ideea e că actualizările rapide sunt cele în care nu trebuie să faci chiar totul manual – ideal este să adaugi un articol sau o pagină acolo unde ai nevoie, iar platforma să se ocupe de afișarea acestuia acolo unde trebuie, cu formatarea care trebuie.

Ești dispus să plătești o taxă lunară de mentenanță?

Mai trebuie să știi că site-urile au, în general, nevoie de îngrijire periodică. Mai rar (o dată la doi, trei ani) în cazul platformelor proprietary și mult mai des (uneori și de câteva ori pe lună) în cazul WordPress, orice site necesită grijă atentă și actualizări. Cum ești dispus să plătești pentru aceste servicii? Lunar sau o dată la doi, trei ani?

SUCCES!

Dacă te-ai întrebat vreodată cum se trimit atâtea e-mailuri, care sunt riscurile unei transmisii în masă și care sunt cele mai bune opțiuni, găsești mai jos câteva răspunsuri, care sperăm să-ți fie de folos:

Cum se trimit atâtea mailuri?

În timp (în funcție de numărul de adrese de e-mail din address book)

Dacă trimiți mailurile de pe un singur server, nu ai altă opțiune decât să le grupezi în calupuri (manual este un chin dacă sunt multe adrese, deci probabil vei folosi o aplicație de mass mailing) și să le trimiți astfel grupate, în numărul maxim permis de setările hostului tău.

Rapid (în mai puțin de 24 de ore, indiferent de numărul de adrese de e-mail din address book)

Dacă trimiți mailurile printr-un sistem care folosește mai multe servere, poți trimite mailurile foarte rapid, adică fie toate odată, dacă sunt într-un număr care permite asta, fie în doar câteva tranșe, dar, în orice caz, în aceeași zi pentru care dorești să faci trimiterea.

Concluzia:

Ai mailuri multe de trimis și vrei să le trimiți toate odată? Ai nevoie de un sistem care poate face asta – un sistem care folosește mai multe servere – este o soluție scumpă, indiferent de faptul că o instalezi în site-ul tău sau că plătești un serviciu externalizat, ca Aweber sau Mailchimp sau alt furnizor de soluții de mass mailing. Deși, dacă instalezi așa ceva în site-ul tău, este mai ieftin pe termen lung.

Dacă nu vrei să trimiți tot odată, te descurci cu un mailer simplu instalat în site-ul tău, care poate gestiona câte adrese de e-mail vrei, dar care este limitat de numărul maxim de e-mailuri permis de serverul pe care ți-l găzduiești. Și, mare atenție, să nu faci spam și să anunți furnizorul de hosting despre intențiile tale! Pentru că majoritatea firmelor de hosting închid imediat conturile care au activitate neobișnuită (prea susținută, brusc).

Serviciile externalizate (Aweber, Mailchimp) costă o avere de la un număr de abonați încolo, deci cea mai bună soluție tot un sistem propriu rămâne.

Care sunt riscurile?

Listarea ca spammer  sau ceva similar (blacklisting)

Dacă trimiți multe mailuri și nu te-ai asigurat că cei către care trimiți chiar vor să primească mesajele tale, te paște o listare ca spammer. Nu neapărat pe tine personal, dar numele tău de domeniu și serverul de pe care faci trimiterile pot păți asta. Consecințele sunt că mailurile tale, chiar legitime, ajung în folderele Spam / Junk ale destinatarilor sau, și mai rău, sunt direct filtrate la intrarea în server și aruncate la gunoi, deci nu mai ajung nicăieri.

Eșecul trimiterii în timp util (când este necesară trimitere rapidă)

E destul de evident că trebuie să fi atent când trimiți multe mailuri și să știi ce sistem folosești și care îi sunt limitările, pentru ca s poți aprecia ziua și eventual chiar ora la care se va fi trimis și ultimul mail. Astfel, nu vei risca să anunți un eveniment după ce a avut loc sau să afle destinatarii tăi despre concursul pe care l-ai organizat și care tocmai s-a încheiat.

Plasarea mesajului în junk / trash la destinatar

Dacă nu ai dat instrucțiuni clare destinatarilor să marcheze mesajele de la tine ca “not spam” / “not junk”, riști să trimiți mailuri și ele să ajungă în folderele Spam / Junk și, din cauza asta, să nu fie văzute niciodată sau să fie văzute prea târziu. Asigură-te, deci, că nu ajungi în Spam / Junk.

Concluzia:

Deci, neapărat, când colectezi adresele e e-mail asigură-te că sistemul tău este cu double opt-in. În plus, în mailul în care soliciți confirmarea înscrierii, oferă instrucțiuni clare pentru destinatari să adauge adresa ta în address book și să marcheze mesajele tale ca “not spam” / “not junk”.

Care sunt opțiunile?

Serviciu externalizat (avantaje/dezavantaje)

Serviciile externalizate (Aweber, Mailchimp etc) au avantajul că, inițal (la număr mic de abonați) sunt gratuite. Practic, dacă nu ai mulți abonați și te încadrezi la pachetul gratuit, poți profita pe perioadă nedeterminată de trimiteri sigure și rapide.

Dacă depășești numărul de abonați care se încadrează la gratuitate și te poți încadra la pachetul cel mai mic cu plată, încă e rentabil. Dar de la câteva mii de abonați încolo (și nu e greu să ajungi la câteva mii de abonați, dacă ești activ în online!), costul unei trimiteri începe să usture.

În detaliu, prețurile celor două servicii cu care am exemplificat sunt aici (restul nu diferă prea mult):

Exact, scump.

Mailer propriu (avantaje / dezavantaje)

Dacă vrei să ai propriul sistem, dezavantajul este că trebuie să plătești instalarea și configurarea pe serverul tău. Desigur, nu mai contează asta, dacă economisești în felul ăsta pe termen lung, și chiar rentează dacă ești activ și vrei să folosești în mod legitim e-mailul pentru comunicările tale. Avantajele sunt clare – ce e al tău, e controlat de tine. Tu decizi cui și ce trimiți, nu trebuie să te supui regulilor diverse ale unei terțe părți. Tu deții baza de date, deci nu o urci pe serverele unei terțe părți și riști mult mai puțin ca baza ta de date să fie compromisă. Iar posibilitățile de personalizare sunt nelimitate.

Domeniul nostru de activitate e năpăstuit.

Puțini înțeleg ce înseamnă profesia de programator.

Pe de o parte, un programator bun are nevoie de niște ani (destui) de studiu și practică în mațele diverselor site-uri pentru a ajunge să poată rezolva cerințe de programare mai deosebite. Pe de alta, faptul că există pe lume sisteme open-source si, pentru că nu-s prea greu de setat și de folosit, impresia celor care nu știu ce este programarea este că e atât de facil, încât oricine o poate face. Până să afle cât de valoros este un programator experimentat, acești oameni tratează subiectul cu superficialitate și se așteaptă să primească site-uri performante, custom, cu bani puțini și de pe o zi pe alta.

Este o așteptare cu șanse mari să fie neîmplinită. Cine așteaptă așa ceva, își pregătește singur o dezamăgire.

Iată o comparație menită să aprindă lumina:

La programator mergi ca la medicul specialist.

E adevărat că, pentru adeverințe, răceli, trimiteri și vaccinuri, mergi la medicul de familie. Și el este medic și poat fi bun, dar nu este specialist. Medicul de familie nu poate să diagnosticheze un cancer, și nici nu-l poate trata. Un specialist oncolog însă, da. Iar dacă are peste 16 ani de experiență cu diverse complicații, este exact medicul care va face diferența între viață și moarte.

Acum știi de ce nu poți lucra un site serios decât dacă ai un programator serios. Cei care fac site-uri pe 100 de euro sunt ca medicii care prescriu picături de nas și homeopate. Nu pot depăși nivelul acela. Ai nevoie de mai mult, optează pentru oameni care știu mai mult. Și alege custom. Tratamentele după ureche, care “au mers la toată lumea” nu sunt viabile nici la medic, nici la programator.

La programator te programezi ca la medic.

Nu de alta, dar, exact ca un doctor bun, la un programator bun e plin de pacienți clienți. Și, exact ca la medic, există triaj. Sigur că e posibil să ai o urgență, dar nu tu decizi cine este preluat cu prioritate, ci medicul. Dacă ești în sala de așteptare cu un deget împuns, dai prioritate celui care așteaptă cu o fractură deschisă, așa-i? Nu te poți aștepta ca degetul tău împuns să fie prioritar față de o fractură deschisă, și la fel este la programator. El are experiența de a evalua ce este și ce nu este critic, și tot el poate decide dacă problema ta este, cu adevărat, un capăt de țară, sau dacă poate aștepta. Chiar dacă te doare. Programatorul va avea grijă, pentru că este profesia lui, ca totul să fie bine pentru toată lumea. Și pentru tine. Și, dacă este vorba de un programator bun, nu ești și nu vei putea fi niciodată singurul său client.

La programator primești o soluție și o urmezi, ca pe o rețetă.

Când te duci la medic și nu-ți convine tratamentul, ești liber să nu-l urmezi, dar e posbil să nu te faci bine sau să-ți întârzii inutil vindecarea. La fel este și la programator. Cum medicul nu-ți va prescrie antibiotic pentru că “a ajutat-o pe vecina”, nici programatorul nu va executa anumite solicitări fără a te atenționa că nu sunt spre folosul tău și, cu atât mai mult nu le va executa dacă nu sunt, tehnic și logic, posbile. Programatorului îi spui care sunt obiectivele tale și atât. Soluția ți-o oferă el – de aceea a studiat ani de zile, iar experiența pe care o are îl ajută să nu facă greșeli. Ascultă-ți programatorul. Intențiile lui sunt corecte – este un business în care vrea să rămână, nu are niciun interes să-ți recomande ceva ce nu te ajută.

Acestea fiind zise, oridecâte ori uiți că programatorul este un specialist cu acces la cunoaștere complexă, amintește-ți că programatorul e ca un medic. Singura diferență e că el îți îngrijește site-ul și bugetul pe termen lung. Arată-i, deci, respect. Și ai încredere în el. Sănătatea site-ului tău depinde de asta.

Acesta este un articol pe care am decis să-l publicăm pentru că în ultima vreme am tot devirusat / curățat site-uri WordPress pentru clienții noștri păgubiți de persoane fără experiență, dar cu dorința de a face rapid niște bănuți din installuri făcute cu picioarele.

De ce se infectează site-urile pe WordPress?

Mecanismul este simplu – cineva vrea un site, găsește o ofertă din cele care abundă în online, la o sută, două de euro, și o vreme e fericit că are un site frumos, responsive, eventual cu parallax și alte efecte vizuale drăguțe, în care poate pune la nevoie informații noi despre afacerea pe care o are. Totul a fost atât de ieftin! Ce chilipir! (e-studio.ro cere 700 de euro pe același lucru! Oare de ce?)

Totuși, ce nu știe omul astfel păcălit (și, cel mai adesea, nici persoana care a făcut installul – Worpress e magic: “famous 5 minutes install”) este că orice sistem trebuie securizat măcar minimal. Nu vă gândiți la chestii complicate, minimal înseamnă chiar minimal, adică măcar baza de date și userul bazei de date să nu fie la fel, iar parola bazei de date să nu fie de forma 123321, 1234, 1234abcd sau combinații similare, care sunt primele pe listă în cazul unui atac. Și măcar userul cu drepturi depline de administrare să nu aibă o combinație user/pass de forma admin/1234! Sau măcar la instalarea de pluginuri fermecate, care schimbă fața site-ului și adaugă funcțiile atât de mult-dorite, să se verifice dacă pluginul are vechime, are rating bun de la cât mai mulți oameni, recenzii cu aspect natural și așa mai departe.

Ce e de făcut dacă ai un site virusat?

Apelezi la profesioniști și ei vor încerca să elimine complet fișierele infectate și să restaureze fișierele necesare. La fel și baza de date. Asta e ceva ce nu poți face mereu (dacă nu există backup-uri sau dacă infecția a modificat fișiere pe care nu ai de unde să le recuperezi și să le înlocuiești), dar, în general, soluții se găsesc.

Cei cu mai puțină experiență (dar cu suficientă, cât să înțeleagă cum funcționează genul ăsta de atac și ce afectează) pot face un install curat de WordPress, pe care pot pune tema necesară (cu condiția ca tema însăși să nu fie vreuna cu vulnerabilități!) și instala pluginurile esențiale (cu atenție să fie pluginuri legitime și testate în mod real de public – nu instalați toate prostiile care promit diverse, că riscați enorm!). Apoi poate exporta baza de date din installul infectat, spre a o importa în installul bun… cu condiția să nu fie și ea, la rândul ei, cu probleme (vezi mai jos). În cazul site-urilor cu 5-20 de pagini și puține poze în Media Gallery recomandăm soluția instalării de la zero și adăugării manuale a paginilor și galeriilor foto necesare, pe installul curat, fără complicația cu baza de date.

Cum se curață un site virusat?

Cu multă atenție și în ceva timp.

De ieri până astăzi am curățat (sperăm, complet) un site pe WordPress (care are 20 de pagini ale lui, atât!) pe care se lăfăiau aproximativ 80000 de fișiere *.js și *.html cu nume de genul “medicamentulXieftinonline” sau “brandulXoriginal”. Și fișiere de tip *.dat și *.php, pline cu cod menit să genereze trafic, spam, linkuri către site-uri spam și tot așa. Spam injection și cloaking într-o veselie. Până și în baza de date intrase infecția – avea user cu drepturi totale de administrare și – culmea – mailul indicat pentru acel user ilegitim ducea la o companie americană specializată în… securitate online. Totul pentru că explicaseră, la un moment dat, pe blogul lor, cum se face un user de WordPress direct în baza de date a site-ului (motiv pentru care nici noi nu vom pune aici niciunul dintre codurile descoperite în site-urile pe care le-am dezinfectat de-a lungul timpului).

Ce se întâmplă dacă ai un site virusat?

În primul rând, situația e dezastruoasă și în ceea ce privește SEO. Site-ul de care ne-am ocupat de ieri până azi avea indexate aproape 4000 de pagini spam. Cuvintele cheie listate ca fiind relevante pentru site… dezastru și acolo – de la medicamente ilegale sau doar cu rețetă până la prescripții false și mărci cunoscute, de lux, dar contrafăcute, e totul acolo.

Mare lucru nu putem face după devirusare, în afară de a încerca să eliminăm acel “manual action” inițiat de Google pe bună dreptate. Iată ce am scris, extrem de pe scurt, în formularul Google din Search Console, în încercarea de a-l convinge să scoată textul “This website is hacked” din rezultatele de căutare:

We first found a lot of files of js and html type that led to spam places (viagra, pharmacy etc) in the root of the website and deleted them. Then we inspected the plugins and found something called WordPress Researcher that was obviously not legit and we deleted it. We also found a series of other not legitimate plugins, such as Docs, Backup, WPUpdate, all full with malicious *.dat files and we deleted them all. We inspected the database and we found an illegitimate user and we removed it. Of course we changed all passwords and secret keys in WP, database, FTP accounts, cpanel. We also changed all legit users’ passwords. We updated all legit plugins and also the WP install, which was pretty old. We deleted all unnecessary plugins and we left only the ones rated by many people (and excluded those unrated or with few ratings and / or installs). We now believe the website is clean, but we are monitoring it closely anyway.

Nu suntem siguri că am scăpat 100% de problemă – în acest moment, pe internet nu există niciun fel de documentație pentru eliminarea virusului în cauză și credem că este destul de nou. Am găsit câteva referiri la același comportament și tip de fișiere, dar nimic care să vină și cu o soluție, așa că ne-am bazat pe muncă de detectiv și experiență (dacă vă confruntați cu ceva similar și aveți de devirusat un astfel de site bine infectat, contactați-ne). Vom monitoriza site-ul în perioada următoare, iar clientului îi vom recomanda fie să renunțe la WordPress și să-și facă un website pe E-Media, fie să aibă grijă de parole, să monitorizeze constant site-ul (ceea ce e un sfat bun în orice caz) și să-și facă la timp toate update-urile. Cât despre instalarea de pluginuri fără a consulta un profesionist, mai bine nu.

Google a inceput sa penalizeze websiteurile care nu sunt responsive (optimizate pentru dispozitivele mobile).

Cu această minciună începe un spam menit să sperie proprietarii de website-uri mai vechi (care nu sunt responsive), astfel încât aceștia să apeleze la serviciile spammerului. Firma care trimite acest spam pretinde că “vine in ajutorul dvs.” cu o serie de servicii la prețuri extrem de mici (imposibil de oferit de o firmă care prestează servicii web de calitate):

– realizare site de prezentare responsive si optimizare seo la doar 500 lei;
– optimizare seo 6 luni la doar 600 lei;
– realizare magazin online responsive si optimizare seo la doar 1200 lei;
– protectie si securizare website la doar 300 lei.

Metoda de manipulare folosită:

  • Crearea artificială a unei nevoi, urmată de oferirea unei soluții extrem de accesibile ca preț;
  • Exploatarea temerilor comune ale posesorilor de website-uri: pierderea poziției greu obținute în motoarele de căutare (în special Google), atacurile informatice asupra site-urilor (pierderi de date, pierdere de imagine, disfuncții, inoperabilitate temporară).

De ce e mincinos:

Google nu va penaliza niciodată un website vechi, cu informații utile utilizatorilor (cititi mai mult despre asta pe alinavoinea.ro). Cel mult, nu îl va arăta cu prioritate la căutările mobile, dar și acest fapt este discutabil. În esență, este o mare diferență între penalizare (acțiune punitivă asupra unui website care încalcă reguli de conduită) și prioritizare (acțiune de ordonare în funcție de diverși factori). Chiar dacă site-ul este “neresponsive”, dacă are conținut bun, bounce rate mic, număr bun de pagini accesate la o vizitare (și alți indicatori de calitate), Google îl va afișa celor care caută. GARANTAT.

De ce NU TREBUIE să cădeți în plasă:

  • o firmă serioasă nu face spam (trimiterea, de-a valma, de e-mailuri cu oferte se numește spam, nu e-mail marketing! Vă vom explica cum se face corect o campanie de e-mail marketing într-o postare viitoare);
  • nimeni pe lumea asta nu poate face un site responsive, pe care să-l mai și… “optimizeze SEO” în puțin peste 100 de euro. Nimeni! SEO este un proces, nu o acțiune punctuală, SEO nu e ceva ce “faci acum și gata” – SEO este un efort constant, de-a lungul întregii vieți a site-ului – cum să faci asta în 500 de lei? Iar ca site-ul să fie responsive în suma asta, mai mult ca sigur e un install simplu de WordPress sau ceva similar, cu o temă responsive oarecare, la care se adaugă inserarea logotipului firmei și atât. Practic, nu este “realizare site”, este instalare de WordPress. Situația e aceeași și în cazul magazinului online la “numai” 1200 de lei, unde, de fapt, e suprapreț pentru o simplă instalare de PrestaShop sau ceva similar.
  • ne întrebăm ce poate face specialistul în cauză cu 100 de lei pe lună pentru site-ul pe care îl “optimizează SEO”. Și credem că nu face mare lucru.
  • ne întrebăm ce înțelege spammerul prin protecție și securizare site, taxată la 300 de lei. Nu de alta, dar un site trebuie să fie protejat și securizat din start. O firmă serioasă nu livrează site-uri nesecurizate ca fiind “gata”, oferind securizarea ca serviciu separat!

De ce este periculos:

  • Dacă schimbați complet website-ul pe care îl aveți, fără a lua o serie de măsuri corecte (și care nu pot costa 500 de lei, pentru că implică și cunoaștere, și muncă), riscați să pierdeți poziția în Google și să treacă ceva timp (pe care îl veți simți din plin cum trece) până la o eventuală redresare;
  • Dacă de “optimizarea SEO” se ocupă cineva care nu știe exact ce face și care are impresia că e simplu (dovada fiind prețul ridicol cerut pentru servicii atât de complexe!), riscul supraoptimizării și al altor greșeli de SEO este imens. Iar aceste greșeli au două posibile efecte: efectul neutru – nicio schimbare în rezultate și efectul catastrofal – o penalizare, caz în care recuperarea este un proces îndelungat, imposibil de garantat, și foarte costisitor.

Prin urmare, niciodată nu apelați la serviciile celor care fac spam și niciodată nu cumpărați servicii ale căror prețuri sunt dubios de mici, pentru că veți sfârși prin a plăti mult mai mult pe termen lung.

În postarea trecută am scris despre ce NU trebuie să faci atunci când oferi feedback furnizorului tău de servicii de web design. Astăzi voi scrie despre metodele de comunicare și am să-ți explic de ce, deși îți par atât de accesibile și de rapide, aplicațiile de genul WhatsApp, Viber, Skype, Facebook Messenger (etc) nu pot fi folosite pentru feedback.

Care sunt metodele de comunicare pentru feedback?

Singurele metode de comunicare pe care este recomandat să le folosești pentru feedback sunt cele indicate de furnizorul de servicii.

Imaginează-ți o fabrică în care se construiesc și se asamblează mașinării complicate, iar fiecare piesă trebuie pusă la locul ei, la timpul potrivit. Apoi imaginează-ți două scenarii:

  1. în mijlocul zilei, în plin proces de producție, un client intră în hală și strigă: “HEEEI, piesa de ora 4 să intre acum, iar cea de acum, la ora 4“; și
  2. la ședința de lucru de dimineață, managerul transmite instrucțiunile primite în ziua precedentă de la Client: “nu e chiar o bucurie și va trebui să ne adaptăm ca să putem livra produsul la vreme, dar piesa de ora 4 trebuie terminată cu modificările X până la ora 2, ca să avem timp s-o terminăm pe cea de ora 2 până la ora 4“.

În care dintre scenarii e mai mare posibilitatea ca totul să fie finalizat corect și cu bine?

Exact. Atunci când există o minimă planificare. Te rugăm să nu strigi în hală.

Spre exemplu, E-Studio folosește pentru comunicarea feedbackului doar e-mailul. La E-Studio e-mailul este verificat de trei ori pe zi, o dată la începutul zilei, a doua oară după pauza de prânz și a treia oară înainte de sfârșitul programului. Mesajele sunt analizate și prioritizate, iar lucrările corespunzătoare sunt programate cam ca într-un joc de Tetris. În acest fel, oferim tuturor clienților timpul și atenția necesare în mod egal ș organizat, ca să putem livra la timp toate proiectele pe care le avem în desfășurare.

Când comunici prin WhatsApp, Viber, Skype, Facebook Messenger?

Prin urmare, deși există situații în care este necesară comunicarea prin WhatsApp, Viber, Skype, Facebook Messenger, te rugăm să te gândești înainte și să nu ne contactezi așa decât dacă răspunsul la următoarele întrebări este, cu adevărat, NU:

  • aș putea transmite informația asta prin e-mail?
  • aș putea transmite informația asta mai târziu?
  • aș putea aștepta un răspuns până mâine?

Dacă răspunzi cu DA la toate aceste întrebări, te rugăm să ne scrii un e-mail. Nu vom răspunde imediat (vezi mai sus cum ne citim e-mailurile), dar vom răspunde în timp util. Garantat.

Care sunt consecințele abuzului de aceste aplicații?

Ca să poată lucra, oricine are nevoie de timp de concentrare pe proiectul în desfășurare. În plus, cine lucrează ca profesionist în web design & development nu are niciodată câte un singur Client, ci gestionează mai multe proiecte simultan; profesioniștii își calculează timpul de lucru necesar pentru un proiect și nu se pot întrerupe (și nu pot “sări” la alt proiect) de fiecare dată când cineva decide să îi contacteze.

Prin urmare, web designerii și programatorii care sunt deranjați prea des de sunetele notificărilor își vor seta telefoanele să nu-i mai atenționeze.

Astfel, dacă vreodată trimiți pe WhatsApp, Viber, Skype sau Facebook Messenger un mesaj cu adevărat urgent, dar la care nu îți va răspunde nimeni, vei ști că persoana căreia i-ai trimis mesajul are, cel mai probabil, notificările dezactivate, pentru că îi zbârnâia telefonul din două în două minute și nu putea lucra. Și vei ajunge tot la metodele “clasice” de comunicare: vei da telefon, vei trimite SMS, vei scrie un e-mail.

Cel mai simplu și mai eficient este, așadar, să nu abuzezi de mesageriile instant de pe smartphone-ul tău, oricât de tentant ar fi.

Cu cine comunici pentru feedback?

Nu, nu este OK să discuți direct cu graficianul sau cu programatorul, decât dacă furnizorul tău de servicii de web design indică această posibilitate. Altfel, doar managerul de proiect sau client service-ul este persoana de legătură.

Sunt două motive pentru asta:

  1. mesajele schimbate în timpul comunicării sunt cunoscute de ambii participanți la discuție și se evită confuziile și situațiile de genul: “dar eu am vorbit cu colega și mi-a promis că…” și “eu nu știu nimic despre această intervenție suplimentară, nu ați discutat cu mine“;
  2. cum am spus și mai sus și data trecută (și mai spun o dată, pentru că este extrem de important), cine lucrează în cod nu trebuie deranjat. Construcția unui website este muncă intelectuală intensă, care cere atenție și un cadru de lucru care să nu întrerupă firul gândurilor celui care lucrează. Cine își întrerupe programatorul din lucru nu are voie să se plângă de bug-uri!

Acum, că am stabilit care este metoda de comunicare și persoana de contact, urmează partea a treia a acestui articol – despre cum trebuie să fie elaborat și redactat un feedback, în așa fel încât să fie constructiv și util lucrării.

Cu acest articol intenționăm să ajutăm atât echipele de web designeri și programatori din toată țara, cât și clienții vorbitori de limbă română care au proiecte web în desfășurare. Cu alte cuvinte, vrem să ușurăm viața tuturor (și pe a noastră și a clienților noștri!), în ideea că toți ne dorim să lucrăm repede și bine, fără enervări inutile și cu cât mai puține obstacole. Și, pentru asta, vom vorbi despre un subiect rar abordat pe site-urile și blogurile firmelor de web design și development:

Cum oferi feedback?

Ce este feedbackul?

Să începem cu o scurtă definiție, ca să fie clar despre ce vorbim: când este vorba de servicii de web design, feedbackul este reacția Clientului la prestația firmei contractate, în vederea finalizării proiectului.

Feedbackul este de obicei solicitat de către Prestator după finalizarea unei etape bine stabilite sau pe parcursul lucrării în momente-cheie, și are un singur scop: remedierea oricărei probleme înainte de trecerea la etapa următoare.

Așadar, feedbackul are un singur scop: remedierea oricărei probleme – înainte – de trecerea la etapa următoare.

Ce nu este feedbackul?

Feedbackul nu reprezintă o ocazie de a solicita operațiuni noi, neprevăzute în contract. Desigur, pe parcursul oricărui proiect pot apărea idei noi, care sunt binevenite, dar numai după finalizarea lucrării. Este neplăcut pentru ambele părți atunci când Clientul solicită executarea de operațiuni care nu au fost prevăzute în planul de lucru inițial, din mai multe motive:

  • nerespectarea planificării inițiale afectează planificarea pentru timpul alocat dezvoltării proiectului și, implicit, alte proiecte aflate în lucru (nu vrem asta! toți clienții noștri merită să primească lucrările finalizate în timpul stabilit!), iar termenul de livrare este, și el, afectat;
  • apariția unor solicitări noi pune Prestatorul într-o poziție ingrată: pe de o parte, nu vrem să refuzăm o solicitare; pe de alta, nu putem oferi ca bonus decât un timp limitat pentru rezolvarea solicitărilor extra și, fiind vorba despre un proces de lucru, este dificil de cuantificat timpul efectiv petrecut pentru a rezolva cerințe suplimentare contractului. O solicitare extra sau chiar două nu ar fi o problemă, dar experiența ne-a arătat că o solicitare suplimentară onorată ca bonus tinde să atragă după ea multe solicitări suplimentare și așteptarea de a fi onorate ca bonus. Nu vrem astfel de tensiuni între noi și Client, așadar notăm toate solicitările suplimentare și estimăm timpul (și costurile) după finalizarea contractului!

Feedbackul nu reprezintă o ocazie de a relua o etapă anterioară de lucru. Orice reluare a unei etape aprobate anterior reprezintă, de fapt, o solicitare suplimentară. Cel mai adesea, simpla schimbare a locului unui element în pagină poate presupune ore întregi de lucru, și poate afecta secvențe întregi de cod, adesea aflate în fișiere separate, care trebuie identificate și modificate cu atenția încordată la maxim, pentru a evita erorile.

Știați că aproximativ 80% din bug-uri apar la 20% din module (1)? În 15 ani de lucru, am observat că cea mai mare parte din disfuncții apar din cauza modificărilor operate pe etape anterior aprobate.

Feedbackul nu este un prilej să spui: “Nu-mi place, încercați altceva”. Feedbackul presupune interesul pe care Clientul este dator să-l arate propriului proiect și trebuie să aibă un caracter constructiv. Nu este nimic constructiv în a spune “nu-mi place” – acesta este feedbackul copiilor mici în fața lingurii cu ciorbă! Dacă plasezi firmei de web design întreaga răspundere pentru găsirea soluției perfecte, trebuie să renunți la dreptul tău firesc la feedback, ceea ce nu se poate; așadar, trebuie să depui efortul de a arăta celor care muncesc la proiectul tău ce îți place, ce îți dorești, cu exemple, cu desene, cu tot ce te poți gândi – este în primul rând interesul tău ca proiectul să iasă bine!

Feedbackul nu înseamnă să dai refresh site-ului aflat în lucru la fiecare 5 minute și să scrii e-mailuri Prestatorului cu tot ce observi (și, eventual, marcate cu “URGENT”). Un site în lucru este în lucru – până când nu se finalizează o etapă, site-ul aflat în dezvoltare poate arăta inutilizabil, se poate comporta eratic, poate să dispară, cu totul, fiind înlocuit în browser de diverse mesaje text. Este normal.

Feedbackul nu înseamnă să bombardezi Prestatorul cu e-mailuri de genul: “A, am văzut și problema X, vă rog remediați” urmat aproape imediat de  “A, am văzut că problema Y era de la mine, nu luați în seamă mesajul anterior” și, în nici cinci minute, de “Știți, m-am răzgândit. Faceți cum era înainte”. În primul rând, lucrul la un site nu este o joacă, deși viteza cu care lucrăm și faptul că putem rezolva orice solicitare face să pară astfel. În al doilea rând, dacă cel care lucrează primește câte un mesaj la cinci minute și își întrerupe lucrul ca să răspundă, care mai este eficiența lui? Va lucra mai mult, va fi mai obosit și mai neatent, iar programarea cere, pe lângă cunoștințe solide, un singur lucru extrem de important: atenție, 100% orientată pe codul de pe ecran. Dacă vrei să știi cum este o întrerupere dintr-o astfel de activitate, ia din bibliotecă o carte complicată, ceva deosebit de tehnic, poate și în altă limbă decât cea maternă, și roagă pe cineva să te întrerupă din 5 în 5 minute. Frustrat? Da. Acum înmulțește sentimentul de enervare pe care îl trăiești (și pierderea treptată a atenției – trebuie să reiei același paragraf de 20 de ori) cu… 5. Sau 10, depinde de cât de complicat este codul.

Știai că poate dura până la 23 de minute și 15 secunde pentru ca cineva care a fost întrerupt să poată să reia ce făcea exact de unde rămăsese în momentul întreruperii (2)?

*

După ce am făcut lista de “Așa NU”, urmează și lista de “Așa DA”. Urmărește blogul e-studio.ro și săptămâna viitoare.

_____________________

Bibliografie:

(1) Software Defect Reduction Top 10 List, Barry Boehm, University of Southern California / Victor R. Basili, University of Maryland (pdf)

(2) Work interruptions can cost you 6 hours a day. An efficiency expert explains how to avoid them.

Dacă îți imaginezi că este suficient să construiești un magazin online și clienții vor veni imediat, nerăbdători să cumpere, te înșeli. Trebuie să parcurgi mai mulți pași, peste care nu poți sări, ca să ai succes.

Cinci pași pentru un magazin online de succes

1. Alege cu grijă nișa magazinului

Dacă ești expert pe o nișă anume, da, mergi pe ceea ce cunoști cel mai bine. Dar dacă nu ești expert, caută o nișă pe care nu o acoperă alte magazine (sau care nu este saturată deja). Este greu spre imposibil să intri în competiție cu mamuții care vând de toate pentru toți, dar s-ar putea să vinzi foarte bine dacă alegi o nișă și dacă știi exact ce vor clienții tăi potențiali.

2. Alege cu grijă numele magazinului

Gândește-te la ceva scurt, ușor de tastat, ușor de ținut minte, fără liniuțe (pe cât posibil). Gândește-te la mărci pe care le cunoști și îți plac și vezi că au asta în comun – nume care au o rezonanță aparte și, cumva, rămân în memorie.

3. Alege cu grijă platforma

Dacă îți faci un magazin online pe o platformă open-source, trebuie să fii pregătit să faci diverse compromisuri în timp, legate de funcțiile pe care ți le dorești, sau să-ți asumi faptul că va trebui să cauți (și să găsești) un programator priceput, cu costurile corespunzătoare. Dacă știi exact ce vrei, din prima, e mai bine să faci un caiet de sarcini (un proiect pentru site, cu toate funcțiile pe care le dorești, descrise în amănunt) și să-ți construiești site-ul custom, pe o platformă pe care producătorul ei o cunoaște perfect, cum este E-Media. Pe o astfel de platformă poți construi orice, exact așa cum vrei să fie.

4. Ocupă-te cu atenție de introducerea produselor

Este esențial să ai produse fotografiate bine, clar, care să iasă în evidență și să atragă. De asemenea, trebuie să ai descrieri corecte și complete pentru fiecare produs în parte și trebuie să nu neglijezi aspectul SEO. Nu fura conținut și nu te teme să depui efort pentru scrierea unor descrieri originale și adresate direct potențialilor clienți; chiar dacă alții vor fura de la tine, de obicei Google știe. Iar când nu știe, ai diverse metode să-ți protejezi imaginile și textele din site. Dacă scrisul nu este talentul tău, delegă sarcina cuiva care știe și nu te speria de costuri – dacă vrei calitate, pregătește-te să plătești un preț corect.

5. Promovează-ți magazinul

Dacă nu faci nimic să-ți promovezi magazinul, vei avea vânzări puține sau chiar deloc. Nu te baza doar pe SEO (adică pe vizitele venite din Google, din căutări), pentru că, deși SEO este cea mai eficientă cale pe termen lung, pe termen scurt ai nevoie să-ți ajuți site-ul să ajungă la potențialii tăi clienți. Așadar, folosește toate posibilitățile, atât online (publicitate pe Facebook, Adwords și nu numai), cât și offline (flyere, stickere cu cod QR, postere – tot ce este oportun pentru afacerea ta).

Dacă faci corect acești cinci pași, magazinul tău va începe să vândă. Creșterea vânzărilor presupune încă o serie de pași – pe care, cel mai probabil, o să-i afli dintr-un articol viitor.

Nu există o rețetă a succesului pentru lungimea textelor dintr-un site sau a descrierilor dintr-un magazin online, dar există o serie de concluzii despre acest aspect, la care au ajuns specialiștii în urma analizei datelor pe care le-au avut la dispoziție.

Astfel, iată care sunt cotele ideale pentru diversele texte din online (mare parte dintre ele sunt preluate de aici – e un infografic în limba engleză):

Cât de lungi să fie textele din blog?

  • Titlurile să fie de maxim 6 cuvinte.
  • Corpul articolului să fie de cam 1600 de cuvinte (lectură de maxim 3 minute).
  • Dacă inlcuzi un clip, alege clipuri de aproximativ 3 minute, dar dacă este de la TED, poți să alegi ceva mai lung, de până la 18 minute.
  • Dacă incluzi un podcast, să nu aibă mai mult de 22 de minute.
  • Dacă incluzi o prezentare, 61 de slide-uri e maximul eficient.

Cât de lungi să fie postările în social media?

  • Pe Facebook trebuie să scrii puțin de tot, maxim 40 de caractere!
  • Pe Google+- maxim 60 de caractere (dar cine intră pe Google+?).
  • Pe Twitter poți scrie puțin mai mult (da, surprinzător) – 71-100 de caractere.
  • Pe LinkedIn, scrie cam 16-25 de cuvinte, nu mai mult; oricum, e mai mult decât 40 sau 100 de caractere.
  • Folosește hashtaguri #scurte – maxim 6 litere, preferabil fără diacritice sau cifre.

Cât de lungi să fie e-mailurile?

  • Subiectul să aibă maxim 28-39 de caractere.
  • Corpul e-mailului să aibă puțin text, la obiect. 3 paragrafe ajung!

 Cât de lungi să fie descrierile produselor din magazinele online?

  • Maxim 6 cuvinte în titlu, pe cât posibil; începe cu numele generic al produsului, continuă cu caracteristici și lasă codul la urmă (pentru ordonarea alfabetică utilă utilizatorului); de exemplu: “Pieptene albastru, plastic, 18 cm, PA18”.
  • 3-4 paragrafe de 3-5 rânduri ajung pentru descriere.
  • În spațiul rezervat caracteristicilor tehnice, scrie TOT ce se poate scrie despre produs.
  • Adaugă măcar 4-5 specificații tehnice.
  • Adaugă maxim 6 etichete și asigură-te că ai cel puțin două produse care au aceeași etichetă.

Cât de lungi să fie metatagurile și alte elemente “invizibile” din site?

  • TITLE: maxim 10 cuvinte, 50 – 60 de caractere.
  • DESCRIPTION: 25-30 de cuvinte (maxim 160 de caractere sau și mai puține, adică maxim 115, după unele surse)
  • ALT: nu există o lungime ideală, dar e preferabil să nu depășești o limită de 7-10 cuvinte.
  • TITLE pentru linkuri: idem ALT.
  • URL: nu mai mult de 4-6 cuvinte – ține url-urile scurte, diversificate și concentrează bine informația, ca să ilustreze cât mai bine ceea ce vrei să comunici.

SUCCES!

O problemă des întâlnită la cei care se îngrijesc personal de fotografierea produselor pe care le vând în site, mai ales atunci când efortul depus este considerabil (financiar și de timp), este aceea a furtului de imagini.

În cazul produselor des întâlnite în magazinele online, care provin de la aceiași furnizori, imaginile se fură, în general, pentru că cel care dă click-dreapta și selectează Save image as… nu-și imaginează că poza pe care o salvează în propriul calculator, cu scopul de a o folosi pentru a-și ilustra produsul, nu este o poză pusă la dispoziție chiar de către producător. Aceasta se întâmplă pentru că, în general, producătorii pun la dispoziția celor care le distribuie produsele diverse instrumente de promovare a brandului și chiar a fiecărui produs în parte, inclusiv imagini. Totuși, dat fiind că aceste liste cu poze sunt, adesea, greu de accesat (de exemplu, sunt pe site-ul producătorului și pot fi descărcate doar bucată cu bucată, fără previzualizare sau sunt denumite criptic sau sunt doar numerotate și produsele cărora le corespund sunt greu de identificat etc), mulți proprietari de magazine online iau calea ușoară – caută produsele pe Google, găsesc pozele de care au nevoie, le salvează și le pun în propriile site-uri.

Dacă imaginile preluate din site-ul tău sunt, de fapt, disponibile pentru toți distribuitorii (de pe site-ul producătorului sau de pe un CD, de exemplu), atunci nu este, de fapt, nicio problemă, pentru că cei care procedează astfel au, oricum, dreptul de a folosi imaginile respective.

Dacă pozele sunt făcute de tine însă, e vorba de furt de imagini în toată regula, ceea ce înseamnă că trebuie să iei măsuri să rezolvi măcar situațiile de care ai aflat. Pentru că măsurile preventive sunt inutile.

1. Identifică proprietarul site-ului care folosește pozele tale

Dacă este vorba despre un domeniu .ro, accesezi site-ul rotld.ro și afli detaliile deținătorului domeniului. Dacă nu, poți intra pe whois.net și află DNS-urile (care furnizează informații despre firma de hosting) și, ca să afli mai departe cine este proprietarul, caută adresa care este listată în dreptul textului “Whois Server”, acceseaz-o și caută din nou domeniul. De cele mai multe ori (dacă numele de domeniu nu este luat în nume personal, de către o persoană fizică, găsești acolo toate datele de care ai nevoie.

2. Notifică, în bună credință, proprietarul site-ului care folosește pozele tale

Poți începe prin a scrie un e-mail în care explici situația. Dacă omul este de bună credință (ca și tine!), va elimina din site imaginile tale. Dacă nu o face, îl poți suna să-i explici faptul că imaginile sunt proprietatea ta și că atât legea română, cât și cea internațională, protejează drepturile de autor. Îi poți spune și că vei face toate demersurile legale necesare pentru a nu-i permite utilizarea pozelor care îți aparțin.

Dacă nu reușești cu frumosul, mai ai la îndemână câteva posibilități.

3. Pune-te la punct cu legislația

Începe de aici: Legea nr. 8 din 1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe (publicata in Monitorul Oficial nr. 60 din 26 martie 1996)

4. Formulează o plângere la Google pentru “copyright infringement”

Această procedură, deși nu elimină pozele tale de pe serverul celui care le-a furat și le folosește ilegitim, poate crea neplăceri destul de mari hoțului de poze. Totul e ca și Google să fie de acord că drepturile tale de autor au fost încălcate – iar dacă cel care analizează cererea ta are întrebări, va solicita dovezi. Dacă Google îți dă dreptate (și, de obicei, îți dă), rezultatele de căutare care duc către pozele tale vor fi omise din listă și site-ul hoțului măcar nu va mai apărea în search cu imaginile furate de la tine din site.

5. Contactează serviciul de hosting al hoțului de poze

Mai sus ai aflat DNS-urile site-ului care îți folosește pozele fără acordul tău. Astfel, poți da de urma firmei care-i asigură hostingul și poți cere eliminarea conținutului care îți aparține. Firmele serioase reacționează imediat și inițial notofică proprietarul site-ului, apoi pot chiar să-i suspende contul.

6. Acționează hoțul în justiție

Când nu mai ai nicio altă posibilitate, acționează hoțul în justiție. Adesea este suficient ca cel care nu s-a sfiit să fure fotografii care nu-i aparțin să primească prima notificare serioasă, din partea avocatului. Sau prima citație.

Succes!

 

Și pe Google+

Twitter Updates

%d bloggers like this: